Căsuța cu zumzete

de Andreea Archip

Andreea Archip este jurnalistă de aproape 20 de ani, majoritatea dedicându-i domeniilor educației, problemelor sociale și drepturilor omului. După ce a trecut de la presa scrisă la televiziune, s-a orientat către jurnalismul online. De trei ani și jumătate coordonează publicația independentă „Scoala 9”.

Prima vizită pe Calea Victoriei

Oaspeții eleganți își schimbau zâmbete și saluturi politicoase în holul Ateneului Român. Printre ei se aflau trei elevi de la Liceul Național de Agricultură și Economie din Tecuci și profesoara lor, Carmen Pisarciuc. Cu oarecare emoție, și-au ocupat locurile în sală. Au ascultat primul recital de muzică clasică din viața lor, privind în sus spre impresionanta frescă ilustrând momente-cheie din istoria României.

Mai devreme în acea zi, Albert Nicoară, Stefano Huluparu și Emanuel Caragață văzuseră mamuții de la Muzeul Antipa și se plimbaseră pe Calea Victoriei – tot pentru prima dată în viața lor.

Cu doar o zi înainte, pe 27 mai 2025, își prezentaseră de două ori proiectul de agribusiness în fața juriului competiției „Gen E”, organizată de Junior Achievement România: mai întâi la standul lor, apoi pe scenă, trăind emoții mai intense decât orice altceva experimentaseră în cei șaptesprezece ani de viață. Le-au arătat juraților – experți și lideri din mediul de afaceri – creația lor, „Căsuța cu zumzete”, explicând de ce cultivatorii de legume din regiunea Galați aveau nevoie de o astfel de inovație pentru a-și proteja polenizatorii: albine, sirfide și alte insecte. Fără aceste ajutoare zumzăitoare – care fie migrează spre locuri mai calde, fie mor în timpul iernii –, fermierii ajung să cumpere bondari la un preț de 70 de dolari cutia, putând avea nevoie de până la cinci cutii pentru a poleniza un singur hectar.

După concurs, băieții își analizaseră prestația în fața juriului, greșelile și ezitările. Se împăcaseră cu ideea că nu se vor număra printre câștigători, așa că singura lor grijă era să prindă trenul de noapte spre Tecuci.

Gala „Investește în Educație” a continuat, iar primele premii din categoria „Elevi de liceu” au fost anunțate. Băieții s-au uitat la ceas. Apoi au fost anunțați câștigătorii din categoria „Studenți”. Înainte de a se îndrepta spre gară, mai trebuiau să treacă pe la hotel pentru a-și lua bagajele.

Apoi a venit rândul Premiului Agribusiness Award & Investment Grant – și, dintr-odată, numele „Căsuța cu zumzete” a răsunat la microfon. Fuseseră chemați pe scenă. Nu și-au imaginat că se va întâmpla asta.

În acel moment, Albert a uitat că se afla la Ateneul Român. „Am reacționat de parcă eram la un meci de fotbal!”, a spus el mai târziu. Când a urcat pe scenă alături de colegii săi, și-a recăpătat calmul, redevenind elevul politicos și liniștit. „Mi-am făcut curaj să rostesc câteva cuvinte. Ba chiar am reușit să vorbesc la microfon și să le mulțumesc tuturor!”

La ora 23:00, grupul de WhatsApp al liceului din Tecuci era deja plin de fotografii și știri despre victoria elevilor. Au aflat și părinții lor – părinți care, până atunci, nu consideraseră că timpul pe care copiii lor îl petreceau construind căsuțe pentru insecte și pregătindu-se pentru proiect era la fel de valoros ca ajutorul dat în sere sau la îngrijirea animalelor. Toți băieții provin din familii de la țară. „Și-au dat seama că nu am irosit timp și că a meritat să facem asta”, spune Albert.

O afacere cu dimensiune educativă

Pe strada 1 Decembrie 1918 din Tecuci, impunătoarea clădire a liceului agricol domină cartierul. De 76 de ani, aceasta formează tehnicieni agricoli. Holurile spațioase sunt decorate cu plante în ghivece și diorame care prezintă diverse specii de animale. Albert și Stefano țin în mâini „Căsuța cu zumzete” – purtând-o ca pe o mică servietă –, același prototip care, cu un an înainte, le adusese la „Gen E” premiul pentru agribusiness. Emanuel lipsește de la școală.

Își amintesc de ziua în care profesoara lor, Carmen Pisarciuc – care le este și dirigintă –, a intrat în clasă și le-a sugerat să se înscrie în programul de educație antreprenorială al Junior Achievement. După cum spune chiar ea, le observase potențialul, dar nu a reușit să-i convingă imediat. În cele din urmă, a înscris patru echipe cu patru idei de afaceri: o mică fabrică de gem de mere, un proiect de cultivare a cimbrului, o fermă de iepuri și căsuțele pentru polenizatori.

„Căsuța cu zumzete” este un proiect inovator, care îi ajută pe cultivatorii de legume să-și protejeze polenizatorii în perioada rece a anului.

Căsuțele sunt construite din bucățele din lemn natur perforate. Când vremea se răcește, insectele se strecoară înăuntru și astupă singure găurile, folosind un amestec de pământ. Primăvara ies afară și zboară din floare în floare. „Natura ne oferă un spectacol”, spune Pisarciuc. Prima dată a văzut astfel de căsuțe pentru insecte în Danemarca, cu ocazia unui proiect Erasmus. Și-a construit una în propria curte, iar ideea i-a captivat și pe elevii ei după ce au început să o exploreze.

„Am adăugat senzori de umiditate și temperatură, precum și o cameră conectată la telefon, care ne permite să urmărim cum intră insectele”, spune Albert. Imaginile, surprinzător de clare pentru un prototip, i-au ajutat să identifice diferiți polenizatori și să le înțeleagă comportamentul. În fotografii apar insecte cu corpuri dolofane strecurându-se în tunelurile perforate. „De obicei, ele nu găsesc lemn de tipul acesta – cu găuri de dimensiunea potrivită pentru a supraviețui iernii”, spun băieții, cu pieptul umflat de mândrie inginerească.

Au înțeles imediat potențialul afacerii în regiunea lor: „Aici, lângă Tecuci, în Matca, cultivatorii de legume cumpără bondari pentru a-și poleniza serele. Ideea noastră ajută atât plantele, cât și oamenii.”

„Pe lângă faptul că ajutăm fermierii, am adăugat și o componentă educațională – prezentarea căsuțelor în școli și grădinițe”, spune Pisarciuc. „Copiii sunt incredibil de curioși și pot transmite ideea acasă, părinților.”

Căsuțele „cu zumzete“ sunt dotate cu senzori inteligenți și camere video, care identifică diferiți polenizatori și permit înțelegerea comportamentului acestora.

Așadar, băieții au început să-și dezvolte proiectul. Au parcurs toate etapele necesare: planul de afaceri prin intermediul platformei DreamShaper, sesiunile de mentorat și apoi semifinala de la Iași.

„Este o competiție cu standarde înalte”, spun băieții. „Profesori universitari, oameni de afaceri din Iași… Rundele de întrebări sunt exact ca în emisiunea Imperiul Leilor.” Au repetat în autobuz. „Ne-am dat seama că stresul te poate împiedica să te exprimi”, spun ei. „Dar am făcut tot ce ne-a stat în putință.” Au ajuns în finală.

Au ajuns la București, un oraș prin care mai fuseseră doar în trecere. Înconjurați de echipe de elevi și studenți din toată țara, pline idei și energie, emoțiile lor au atins cote maxime. „Sala era imensă, înțesată de elevi și profesori”, spune Albert. „Ne-am simțit mici.”

Dimineața, jurații le-au vizitat standul. „Au format un semicerc în jurul nostru și ne puneau întrebări încontinuu. Noi le răspundeam, dar ei aveau tot mai multe…”, își amintesc băieții. După-amiaza, au urcat pe scenă pentru o prezentare PowerPoint cronometrată. „Acolo sus, singuri în fața juriului și a unui public numeros, îngheți”, spun ei. „Vrei să arăți că știi despre ce vorbești și să acoperi totul într-un timp scurt… Și mai e și vocabularul – ei folosesc termeni de afaceri. Dar ne-am descurcat.”

Cât despre Gală… „Gala în sine a fost extraordinară. Întreaga competiție e ca un vis”, spune profesoara Pisarciuc. „Am 56 de ani, iar acest eveniment a avut un impact emoțional atât asupra mea, cât și asupra copiilor. Poate că pentru oamenii din București, care au acces la multe lucruri, este altfel. Dar noi depunem eforturi pentru a obține astfel de oportunități.”

Cu o parte din premiul de 5.000 de dolari și-au dus întreaga clasă într-o excursie de două zile la Iași, vizitând fiecare fermier care ar putea deveni client al „Căsuței cu zumzete”. Cea mai mare parte a banilor a fost însă investită în plantarea unei livezi.

Băieții intenționează să urmeze studii universitare – Stefano, inginerie mecanică la Brașov, iar Albert, teologie la Sibiu. Însă cei doi au lăsat ceva în urmă și la liceul lor, clădirea care i-a impresionat în clasa a IX-a prin aspectul său de palat. Au plantat acolo câteva semințe.

Înainte de clasa a XII-a și de presiunea bacalaureatului, le plăcea foarte mult liceul; se numărau printre cei care își doreau cu adevărat să învețe acolo. De-a lungul celor patru ani au participat la proiecte cu clasa, au călătorit pentru prima dată în afara orașului Tecuci și au spus „mulțumesc” pe scena Ateneului Român. Își doresc ca oamenii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă într-un liceu agricol și să nu-i mai eticheteze. „Simțim un fel de superioritate din partea celorlalți – suntem priviți de sus, subestimați. Am făcut față acestei situații cel mai bine prin fapte, nu prin cuvinte”, spune Albert încrezător.

„Astăzi, agricultura înseamnă tehnologie”

Cristina Bârzu, directoare de liceu în ultimii cinci ani, afirmă că stereotipul învechit potrivit căruia agricultura înseamnă doar muncă fizică rămâne una dintre provocările majore pentru liderii din domeniul educației agricole. „Depunem eforturi susținute, prin proiectele pe care le derulăm, pentru a demonstra că, în prezent, agricultura înseamnă tehnologie, digitalizare, sustenabilitate. Educația trebuie să țină pasul”, spune ea.

S-a alăturat liceului agricol din Tecuci în anul 2000 și consideră că aceasta va fi ultima sa slujbă înainte de pensionare. „Sunt convinsă că pot contribui la evoluția și relevanța sa ca școală agricolă.” Astăzi, instituția are 900 de elevi care se pregătesc în domenii precum agricultura, protecția mediului, industria alimentară și economia, într-o regiune cu un puternic potențial pentru legumicultură. În fiecare an, elevii se califică la olimpiada națională de agricultură, iar școala menține parteneriate stabile cu afacerile locale pentru a asigura pregătirea practică.

„Agricultorii îmbătrânesc și prea puțini tineri vin să îi înlocuiască și să ridice agricultura la nivelul pe care îl vedem prin alte părți din Europa”, spune Bârzu. Școala încearcă să lărgească orizonturile elevilor, să le arate agricultura modernă, să îi familiarizeze cu noile tehnologii, să îi ducă în vizite de studiu și să îi implice în proiecte care îi pregătesc pentru piața muncii.

Un ecosistem în creștere

În acest scop, școala valorifică fiecare oportunitate și se implică activ în programul „We Grow Through Agricultural Education” (Creștem prin educație agricolă) – un consorțiu format din World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), finanțat de Romanian-American Foundation (RAF). Consorțiul a fost înființat în 2015, cu misiunea de „a reuni la aceeași masă educația agricolă, noile tehnologii și sectorul de afaceri, pentru a sprijini cadrele didactice și conducerea școlilor”.

La momentul înființării consorțiului, sistemul de învățământ agricol întâmpina dificultăți: numărul liceelor agricole scăzuse cu 52% între 2001 și 2011, iar numărul absolvenților se redusese cu peste 44%. În 2010, doar 2,5% dintre managerii de exploatații agricole din România aveau studii agricole – un procent mult sub media UE de 29,6%, așa cum reiese dintr-un raport publicat de CRPE.

De atunci, numărul de elevi înscriși la liceele cu profil agricol s-a mărit constant, odată cu popularitatea școlilor. Rata de ocupare a crescut de la 78% în 2021 la 84% în 2025.

Fiecare organizație din cadrul consorțiului își asumă responsabilitatea pentru o parte a misiunii, colaborând cu profesori din cele 59 de licee tehnice agricole din întreaga țară.

Agricultura 4.0

Cum va arăta fermierul român din 2050 depinde de modul în care sunt pregătiți tinerii de astăzi. Încă de la începutul anilor 2000, World Vision s-a concentrat pe formarea unei „noi generații de fermieri”. „În anii 2014-2015 am constatat o lipsă de personal calificat”, spune Crenguța Bărbosu, manager senior programe agricole. Această lacună a dat naștere parteneriatului cu RAF și acest consorțiu, World Vision preluând rolul de lider în domeniul noilor tehnologii – ceea ce ei numesc Agricultura 4.0. Organizația a contribuit la dezvoltarea programului „Journey to 2050” (Drumul către 2050), un curriculum modern care urmează să fie adoptat la nivel național, și a introdus minisere în care elevii experimentează cu senzori și instrumente digitale. De asemenea, a lansat pachetul de branding „Mândru să fiu fermier” pentru a ajuta școlile să atragă elevi motivați.

Politici publice bazate pe realitatea din teren

Centrul Român de Politici Europene, un think tank specializat în politici publice bazate pe date, s-a alăturat consorțiului în 2015 pentru a cartografia realitățile din domeniul învățământului agricol. „A fost un drum lung – doi pași înainte, unul lateral, altul înapoi –, dar s-au obținut multe rezultate”, afirmă directoarea executivă Alexandra Popa. Pornind de la informațiile furnizate de școlile din toată țara, CRPE a contribuit la asigurarea dublei supravegheri a liceelor agricole, atât din partea Ministerului Educației, cât și a Ministerului Agriculturii, deschizând astfel noi oportunități de finanțare. În 2025, aceeași abordare colaborativă între CRPE și școli a dus la o campanie de advocacy de succes, care a eliminat propunerile de fuziune a liceelor agricole cu alte școli rurale. Prin intermediul webinarelor și al conferințelor naționale, CRPE consolidează rețelele și sporește vizibilitatea sectorului.

Învățarea și practica la locul de muncă

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă extinde învățarea practică în licee agricole prin stagii, vizite de studiu și proiecte practice. „La început, am organizat vizite de studiu doar pentru ca școlile să capete încredere în colaborarea cu mediul de afaceri”, spune Alexandra Nae, manager de proiect. Aceste vizite au acoperit întregul lanț valoric – de la producție la prelucrare și comercializare – și s-au transformat într-un program mai amplu de finanțare, care susține excursiile organizate de școli și formarea practică. Unele licee derulează acum programe de mentorat în cadrul cărora elevii mai mari îi îndrumă pe cei mai mici. De-a lungul timpului, Nae a observat o schimbare reală: „Profesorii se simțeau cândva ca ultima verigă a lanțului. Acum se simt apreciați, luați în seamă”. Civitas colaborează și cu World Vision pentru a consolida sentimentul de apartenență la o comunitate profesională și reziliența cadrelor didactice.

Educația antreprenorială și încrederea

Junior Achievement România oferă formare în antreprenoriat prin programul AgriSchool+, care include un curriculum școlar, studii de caz și incubatorul BizzFactory. „Elevii care participă la programe de accelerare au deja, în general, o idee. Noi pornim de la «sămânț㻓, spune managerul de proiect Ionuț Mihalache. Elevii elaborează planuri de afaceri prin intermediul platformei DreamShaper, beneficiază de mentorat și participă la Innovation Days. Munca lor este încununată de competiția „Gen-E”, care în 2025 a premiat mai multe proiecte inventive – printre care și „Căsuța cu zumzete“. De asemenea, JA România sponsorizează participarea elevilor la Târgul Indagra, oferindu-le ocazia de a intra în contact direct cu tehnologia agricolă modernă. „La Gală”, spune Mihalache, „îi vezi cum își țin respirația, apoi sar de pe scaune și aleargă spre scenă. Aceste momente ne dau energie să mergem mai departe.”